Ziua Naţională a Inimii - 4 mai 2014

Toate părţile corpului au o funcţie, folosite cu moderaţie şi în scopurile în care sunt create devin sănătoase, bine dezvoltate şi îmbătrânesc mai lent; nefolosite, se îmbolnăvesc şi îmbătrânesc mai repede.  Hipocrate  (460 IHr –370 IHr)

Ziua Naţională a Inimii (ZNI) a fost introdusă în România pe 4 august 1996 în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Ştiinţe Medicale din primăvara aceluiaşi an. Începând cu 1997, ZNI este celebrată la fiecare 4 mai.

În 2003 OMS a lansat iniţiativa globală Move for Health - Sănătate prin mişcare, care s-a concretizat prin celebrarea la fiecare 10 mai a unei Move for Health Day (MHD) încurajând activitatea fizică motor esenţial al sănătăţii şi confortului psiho-fiziologic, de cuplat strâns cu alimentaţia sănătoasă în prevenirea bolilor netransmisibile.

Din 2004, reţeaua HEPA (European network for the promotion of health-enhancing physical activity - PA) acţionează în direcţia lărgirii participării la/şi îmbunătăţirii condiţiilor  PA pentru sănătate în Regiunea Euro-OMS.

ZNI 2014 lărgeşte tematica lui 2011, “Activitatea fizică  de timp liber şi sănătatea cardiovasculară,” către activitatea fizică în toate ipostazele vieţii cotidiene: viaţă profesională, transportul şi treburile casnice, timpul liber.

      Slogan: “Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă, acasă, în timpul liber şi circulând între acestea! „

Scop: Încurajarea activităţii fizice cotidiene drept cea mai importantă resursă personală pentru sănătatea cardiovasculară, prevenţia bolilor cronice şi longevitatea verde

Mesaje cheie

Activitatea fizică de timp liber: benefică indiferent de vârstă, gen sau poziţie socială

• trebuie să devină uşor de practicat.
• trebuie făcută accesibilă unor grupuri  populaţionale cât mai largi
• solicită autorităţilor un minimum de condiţii de confort şi igienă (vestiare, duşuri).
• stimulează cooperarea, emulaţia şi spiritul de echipă.
•  în rândul copiilor trebuie cultivată la un nivel de competiţie moderat, în spiritul solidarităţii şi camaraderiei.
• Exerciţiul fizic este cel mai bun medicament.
• Activitatea fizică susţinută prelungeşte  viaţa cu 1,3 - 3,7 ani.*
• Promovarea  sub toate formele trebuie să fie o preocupare  fundamentală de sănătate publică.

Beneficiile pentru sănătate

în doza adecvată la adulţi:

• reduce riscul de HTA, boală coronariană, accident vascular cerebral, diabet, cancer de sân şi colon, depresie şi de accidentare prin cădere;
• îmbunătăţeşte funcţia locomotorie şi rezistenţa oaselor;
• optimizează balanţa energetică personală şi controlul greutăţii;
• un nivel suficient reprezintă mai mult decât un dezirat individual: ca fenomen social esenţial pentru sănătatea publică cere o abordare multi-sectorială, multi-disciplinară şi culturală la nivel populaţional.

Activitatea fizică regulată reprezintă cea mai bună “investiţie”  într-o inimă sănătoasă contribuind la:

• reducerea riscului de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare;
• reducerea încărcării sistemului CV prin controlul greutăţii;
• reducerea şi stabilizarea tensiunii arteriale;
• menţinerea colesterolului şi a glicemiei în plaja optimă;
• reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului;
• împiedică instalarea şi progresia aterosclerozei; unele date sugerează chiar un potenţial de regresie a aterosclerozei

Consecinţele inactivităţi fizice

• Sedentarismul reprezintă pe plan global o cauză principală de deces prin BNT astfel: 21% -25% prin cancer de sân şi colon, 27% prin diabet, 30% prin boală ischemică coronară.
• Inactivitatea fizică este recunoscută ca un factor major şi independent de risc, cauzând aproximativ 3,5% din morbiditatea  şi până la 10% din mortalitatea în Regiunea Euro-OMS.
• Costurile economice  şi sociale ale sedentarismului grevează enorm sistemele de sănătate, satisfacţia şi stabilitatea socială, coeziunea comunitară şi familială.

Defalcarea PA pe ciclul diurn (I)

• Munca şi şcoala

Majoritatea locurilor de muncă actuale sunt PA–deficiente din cauza extinderii sectorului de servicii în detrimentul sectoarelor agricole şi industriale.

Copiii şi adolescenţii stau mult timp în şcoli unde orele implicând PA sunt rare - dacă există de fel: sunt astfel lipsiţi de PA necesară în perioada critică  a dezvoltării. Schemele curiculare au devenit mental-intensive în detrimentul “sportului”, în ciuda indiciilor că PA susţinută asociază note mai bune.

• Acasă şi împrejur

Munca în gospodarie, cu toate facilităţile actuale, oferă încă femeilor din urban  un anumit avantaj în termenii PA. În rural, balanţa este echilibrată la un nivel relativ înalt pentru ambele genuri prin munca extra-profesională pe lângă casă (grădină, animale, fâneţe, pomicultură) a bărbaţilor. PA este favorizată în vecinătăţi cu densitate rezidenţială & conectivitate stradală reduse şi spaţii verzi generoase. Estetica şi siguranţa zonelor de recreere sporesc PA de acest tip.

• Timp liber și sport

Sporturile au devenit pentru toate vârstele (inclusiv veteranii) oportunități de PA substanțială. Cu toate acestea, adulții tineri sunt orientaţi în special către formele neorganizate: la sala de fitness, alte  exerciţii – individual sau cu prietenii. În general PAL la adulți este relativ stabilă, problema actuală priveşte copiii şi adolescenţii – principalii contribuitori la un timp mediu de “ecran” (computer, tv, tableta, smart-phone) de circa 2,7 ore pe zi în Europa primei decade 2000.

• Transportul

Este un inductor clasic de sedentarism în socio-cultura capitalistă clasică implicând maşina privată.  Exceptând locaţiile extra-metropolitane, companiile reexaminează vechile politici “parking privat” şi “maşina de serviciu” şi din considerente de încurajare a transportului activ (pe jos, bicicleta).

În ultima decadă transportul privat intraurban a înregistrat o curbă în “U inversat” în Europa occidentală în timp ce estul se găseşte deocamdată în vârful curbei. Pe distanţe mari, pătura mijlocie dominantă în oraşe alege pe cât se poate metroul sau transportul în comun ce încă presupun o anume doză PA.

Planificarea urbană din euro-ţările avansate favorizează ciclismul utilitar şi/sau închirieri de biciclete la cost simbolic. În est se menţin bariere faptice sau numai psihologice pentru bicilişti sau pietoni, legate de siguranţă: vulnerabilitatea faţă de autovehicule, trasee nesigure prin zone “critice”. Mersul pe jos este încurajat în toată Europa de sistemele automate de traversare cu prioritate crescută  acordată gradual pietonilor.

• Alte forme PA

Cicloturismul, suişul montan amator, sporturile de plăcere iarna, vacanţele active la mare, chiar dansul în cluburi contribuie salutar la doza săptămânală sau sezonieră de PA pentru o pătură de tineri,  mai largă (în vest) sau mai restrânsă (în est). Trebuie menţionat aici că sportul de performanţă sau exerciţiul sistematic  de    c  vasi-performanţă respinge automat (prin mecanisme fiziologice) fumatul şi abuzul de alcool.

• Cât PAL în PA totală?

Raporturile cantitative între diversele tipuri de PA  nu sunt încă clare. Studiul CINDI Pucioasa  2000 a sugerat pentru România următoarele rapoarte între PA profesională şi PAL: 11,3 pentru bărbaţi şi 5,4 pentru femei. PAL se găsea la nivel foarte scăzut în urbanul mic românesc de la începutul anilor 2000.

Munca

• Pentru mulți  adulti, locul de muncă este contextul cel mai practic pentru promovarea PA. Cele mai bune rezultate se obțin atunci când exerciţii special concepute pentru a completa PA la locul de muncă, de un nivel de intensitate moderat sau viguros, sunt efectuate regulat, de preferință, de trei ori pe săptămână.
• S-a dovedit că PA regulată la locul de muncă este asociată cu o productivitate crescută, relații mai bune între angajați și spirit de echipă îmbunătățit.

Transport

• Alegerea transportului activ este condiţionată de adresarea nevoilor de securitate ale bicicliștilor și pietonilor.
• Efectele "win-win" pentru individ-societate sunt: reducerea poluării aerului şi a zgomotului urban , descongestionarea traficului; scăderea presiunii pe construcţia şi întreţinerea infrastructurii de transport.

Timp liber

Adresarea unor sectoare populaţionale cât mai extinse este condiţionată de suport suplimentar acordat ONG-urilor cu profil: PA recreativă, sport de amatori, ciclo-eco turism, turism montan, vacanţă activă. Grupurile defavorizate socio-economic (unele minorităţi) trebuie atrase statornic în mişcarea pentru sănătate.

Standarde actuale PAL: tipuri şi durate

Adulții: ≥ 30 min/zi; copiii /tinerii: ≥ 60 min/zi; intensitate medie, posibil 2-3 “doze”

ADULŢI cu munca predominant sedentară

• Trebuie să acumuleze zilnic minimum 30 minute PAL cu intensitate moderată: mers pe jos rapid sau vioi, ciclism, înot, grădinărit, muncă în gospodărie – în 2-3 sesiuni nu mai scurte de câte 10 minute.
• Cei încă neangajaţi în PA regulată trebuie să înceapă cu câteva minute/zi urmate de progresie treptată către 30 minute/zi.
• Pentru majoritatea, 45-60 minute de PAL moderată/ zi sunt necesare şi suficiente pentru controlul greutăţii.
• Tot ce este în plus, în forme PAL mai mult sau mai puțin specializate (fitness, etc) se adaugă la condiţia fizică şi la sănătate.
• Seniorii trebuie să-şi menţină pe cât posibil doza zilnică PAL, pentru prezervarea mobilităţii şi a masei musculare.

COPII ŞI TINERI

• PA de intensitate moderată cel puțin 60 de minute pe zi, împărţită eventual în câteva sesiuni; diversificată și cât mai atractivă.
• Recent s-a sugerat că nivelul de PAL la copii ar trebui să fie cu circa 30 minute peste standardele actuale, pentru a preveni sinergizarea factorilor de risc BCV.

Fapte-cheie recente în Regiunea Euro-OMS (I)

• Se estimează că sedentarismul atrage anual un milion decese - circa 10% din total.
• Sedentarismul este responsabil pentru pierderea a 8,3 milioane DALYs – circa 5% din total.
• Se consideră că în Euro-OMS peste ½ din populaţia de toate vârstele NU satisface dozele minimale PA.
• Un sondaj recent a arătat că 2/3 din populaţia > 15 ani din UE se găseşte sub recomandarea: 30 min/zi, cele mai multe zile ale săptămănii.
• Tendinţa actuală este de scădere a PA.
• În ani recenţi, doar 34 % dintre copii /adolescenţii în grupele 11,13 și 15 ani din Europa îndeplineau standardele PA. În majoritatea ţărilor, băieții erau mai activi decât fetele dar  PA înregistra descreştere cu vârsta la ambele genuri.
  • Proporția celor activi fizic cu vârsta de 11 ani varia de la 11 % din fete și 25 % din băieți în Franța, la 51 % din fete și 61 % din băieții din Irlanda. La 15 ani proporția băieților activi fizic era între  25% în Portugalia şi 49 % în Republica Cehă.
• Ţările din Est sunt defavorizate.
• Se menţin inegalități socio-economice flagrante: săracii au mai puțin timp liber și acces limitat la facilități de agrement sau trăiesc în ambianţe ostile PAL.
• Estimările privind costurile directe (de îngrijire a sănătății) sau indirecte (pierderile de producție economică cauzate de boli, handicap sau deces prematur) ale activităţii fizice deficitare sunt alarmante.

ZNI 2014 - prezentație