Ziua Mondială fără Tutun - 31 mai 2019

În 2019, atenția campaniei se îndreaptă către riscurile apariției și dezvoltării bolilor pulmonare, cauzate de consumul de tutun și de expunerea pasivă la fumul de tutun. Tema ZMFT din acest an, Tutunul și bolile pulmonare, focalizează pe impactul negativ pe care îl are fumatul asupra sănătății pulmonare, de la cancer până la bolile respiratorii cronice și TBC.

Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar, responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele cauzate de acest tip de cancer la nivel global. Fumatul activ sau pasiv și particulele inhalabile din ambientul căminului sunt principalii factori de risc pentru bronhopneumopatiile obstructive cronice (BPOC). Astmul, care limitează activitatea fizică și contribuie la dizabilități este exacerbat de fumat; fumatul și astmogenii ocupaționali au fost singurele riscuri cuantificate pentru astm. Tuberculoza este agravată de fumat, acesta putând compromite eficacitatea medicației specifice. Pe glob, în 2015, 3,2 milioane persoane au decedat din cauza BPOC, o creștere de 11,6% față de 1990, în timp ce 400 000 de persoane au decedat din cauza astmului, o scădere de 26,7% față de 1990. În Regiunea Euro-OMS, 650 000 de persoane mor anual, din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79 000 în urma fumatului pasiv.

Copiii reprezintă segmentul de populație cel mai vulnerabil la expunerea fumului de tutun, în special în primii ani de viață, prezentând riscuri crescute pentru boli ale tractului respirator superior și inferior. În 2012, 1,7 milioane dintre decesele înregistrate în lume la copiii sub cinci ani au fost atribuite condițiilor de mediu neadecvate. Dintre acestea, 570 000 au fost cauzate de infecțiile respiratorii. Circa 700 milioane de copii, adică jumătate din populația globală a acestei categorii, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător.

România raportează în anii recenți o prevalență a fumătorilor curenți (minimum o dată în ultima săptămână) de 27,2% din populaţia ≥15 ani în 2014, ceea ce o situează între statele europene cu nivel mediu al prevalenţei fumatului, în progres față de anii ’90 datorat alinierii la politicile anti-tabac promovate de UE. Există diferenţe mari între genuri (40,8% la bărbaţi, faţă de 22% la femei). Cel mai recent studiu (Ancheta stării de sănătate prin interviu), realizat de Institutul Național de Statistică în 2014, semnalează faptul că 1/4 din populația rezidentă ≥15 ani fumează, 19,6% dintre acestia fiind fumători zilnici. Tot în 2014, studiul Health Behaviour în School-aged Children (HBSC) a evidențiat un consum curent de tutun (cel puțin o dată în ultima săptămână) în rândul elevilor cu vârsta de 15 ani împliniți, de 19,3% la băieți și de 16,7% la fete, diferența procentuală între băieții și fetele cu această vârstă fiind mai mică în comparație cu elevii cu vârsta de 13 ani la care prevalența era de 9,6% la băieți și de 6% în rândul fetelor. S-a observat că procentul fumătorilor curenți în rândul elevilor este în creștere odată cu înaintarea în vârstă, în special la fete.

În România 2017, numărul deceselor cauzate de bolile aparatului respirator a crescut cu 961 faţă de anul 2016; mortalitatea specifică a crescut de la 65,5 la 69,9/100 000 locuitori. Astfel, numărul deceselor prin BPOC se ridica la 6 231 (28,1/100 000 loc), notabil mai mare decât în 2016 – 5 916 (26,6/100 000 loc). Tot în 2017, numărul deceselor cauzate de tuberculoză era de 927 (4,2/100 000 loc), ceva mai mic decât în 2016 - 972 (4,4/100 000 loc).    

 Infografic - Ziua Mondială fără Tutun - 31 mai 2019