Cum să ne ferim de virozele respiratorii și gripă

Ce este GRIPA?

Gripa face parte dintr-o categorie mai mare de boli virale respiratorii. Astfel, exista o serie de virusuri care circula in aceeasi perioada a anului, dau simptomatologie asemanatoare gripei dar se deosebesc de aceasta prin evolutia mai usoara. Puteti recunoaste o viroza respiratorie datorata altor tipuri de virusuri decat virusurile gripale dupa debutul mai lent al bolii (incepe usor cu usturimi in gat, nas infundat, dureri de cap) cat si dupa evolutia mai usoara a bolii. Gripa se transmite usor de la om la om datorita conditiilor favorizante cum ar fi aglomerarile urbane, colectivitatile de copii si adolescenti.

Definiţie:

Este o boală acută. Infecţioasă, foarte contagioasă, produsă de virusul gripal. Se manifectă prin simptome respiratorii şi fenomene toxice generale, putând evolua uneori spre forme grave. Sezonul rece favorizează îmbolnăvirile şi epidemiile de gripă (iarna, începutul primăverii), dar boala poate să apară şi în alte anotimpuri.

Transmiterea:

Se transmite pe cale aeriană, de la omul bolnav la omul sănătos:

• Direct prin tuse sau strănut;
• Indirect prin obiecte proaspăt contaminate (batistă, prosop, veselă, etc.)

Contagiozitatea este mare, dar de scurtă durată ( 2 – 4 zile de la debutul bolii).

Manifestare:

Boala debuteaza brusc, la 1 – 2 zile de la contactul cu omul bolnav.

Simptome :

• Febră 39 – 40 grade Celsius;
• Frisoane;
• Cefalee (dureri de cap);
• Dureri musculare;
• Astenie fizică (slăbiciune);
• Congestionarea faringelui (roşu în gât);
• Răguşală până la afonie (pierderea vocii);
• Tuse frecventă, uscată, obositoare;
• Inapetenţă (lipsa poftei de mâncare);
• Greţuri. Vărsături;

Tratament:

Formele comune se tratează la domiciliu, cu repaus la pat, antitermice (paracetamol). Nu se ia acid acetil salicilic (ASPIRINA), aceasta poate favoriza apariţia sindromului Reye.
• Consultaţi medicul de familie !
• Gripa severă şi cea complicată se tratează în spital: susţinerea funcţiilor vitale (respiratorieşi cardio – vasculară), antibiotice în caz de suprainfecţii bacteriene

a) Recomandări generale pentru prevenirea îmbolnăvirilor:

• Păstrarea unei igiene corporale riguroase cu spălarea mâinilor tot timpul, mai ales după suflarea nasului şi venirea în contact cu persoane bolnave
• Evitarea, pe cât posibil, a aglomerărilor umane şi a contactului cu persoanele bolnave
• Evitarea automedicaţiei, şi prezentarea la medicul de familie în cazul apariţiei unor simptome de gripă,  răceală sau infecţii respiratorii superioare.
• Omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită 24 – 26 grade Celsius).
• Persoanele bolnave vor folosi batiste igienice personale în caz de tuse sau strănut
• Aerisirea încăperilor sau a birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-20 grade C
• Menţinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate.
• Evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă.

b) Vaccinarea antigripală

• Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor de gripă este vaccinarea antigripală.
• Această vaccinare protejează persoana vaccinată numai faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin, şi nu faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au evoluţie mai uşoară. Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor începând cu vârsta de 1 an.
• Aceasta trebuie să fie efectuată în stare bună de sănătate, singura contraindicaţie la vaccinare fiind alergia la proteine de ou.
• Perioada în care este bine să fie administrat vaccinul este în presezon, adică lunile octombrie-decembrie ale fiecărui an. Vaccinul utilizat este diferit de la un sezon la altul, iar compoziţia acestuia este stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care transmite tuturor producătorilor formula vaccinală.

c) Reacţii adverse:

• Vaccinarea poate determina apariţia, la 6-12 ore, a unor reacţii secundare locale (la 30%-50% dintre vaccinaţi): durere, roşeaţă (eritem), întărirea zonei respective (induraţie), vânătaie (echimoză), care dispar spontan. Totodată, pot apărea reacţii generale (la 1%), precum febra sub 39 de grade Celsius, de scurtă durată, care se remite cu antitermice, dureri de cap, astenie. Foarte rar pot apărea reacţii alergice severe precum urticaria, rinita, şocul anafilactic.