Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor prin gripă şi infecţii respiratorii

a) Recomandări generale pentru prevenirea îmbolnăvirilor:

• Păstrarea unei igiene corporale riguroase cu spălarea mâinilor tot timpul, mai ales după suflarea nasului şi venirea în contact cu persoane bolnave
• Evitarea, pe cât posibil, a aglomerărilor umane şi a contactului cu persoanele bolnave
• Evitarea automedicaţiei, şi prezentarea la medicul de familie în cazul apariţiei unor simptome de gripă,  răceală sau infecţii respiratorii superioare.
• Omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită 24 – 26 grade Celsius).
• Persoanele bolnave vor folosi batiste igienice personale în caz de tuse sau strănut
• Aerisirea încăperilor sau a birourilor cu menţinerea unei temperaturi de 18-20 grade C
• Menţinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii în comunitate.
• Evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă.

b) Vaccinarea antigripală

• Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor de gripă este vaccinarea antigripală.
• Această vaccinare protejează persoana vaccinată numai faţă de virusurile gripale circulante în sezonul respectiv, cuprinse în vaccin, şi nu faţă de toate tipurile de virusuri care dau simptomatologie asemănătoare gripei, dar au evoluţie mai uşoară. Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor începând cu vârsta de 1 an.
• Aceasta trebuie să fie efectuată în stare bună de sănătate, singura contraindicaţie la vaccinare fiind alergia la proteine de ou.
• Perioada în care este bine să fie administrat vaccinul este în presezon, adică lunile octombrie-decembrie ale fiecărui an. Vaccinul utilizat este diferit de la un sezon la altul, iar compoziţia acestuia este stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care transmite tuturor producătorilor formula vaccinală.

c) Reacţii adverse:

• Vaccinarea poate determina apariţia, la 6-12 ore, a unor reacţii secundare locale (la 30%-50% dintre vaccinaţi): durere, roşeaţă (eritem), întărirea zonei respective (induraţie), vânătaie (echimoză), care dispar spontan. Totodată, pot apărea reacţii generale (la 1%), precum febra sub 39 de grade Celsius, de scurtă durată, care se remite cu antitermice, dureri de cap, astenie. Foarte rar pot apărea reacţii alergice severe precum urticaria, rinita, şocul anafilactic.

Mai multe informaţii: