Ziua Mondială a Sănătății - 7 aprilie

În 1948, prima Adunarea Mondiala a Sanatatii a preconizat o "Zi Mondiala a Sanatatii" pentru a marca fondarea Organizatiei Mondiale a Sanatătii (OMS). Din 1950, Ziua Mondiala a Sanatatii este celebrata in fiecare an pe 7 aprilie, pe o tema care evidentiaza un domeniu prioritar pentru OMS. Ziua Mondiala a Sanatatii este o oportunitate pentru întreaga lume de a se concentra asupraunei probleme majore de sanatate publica la nivel global. Ziua Mondiala a Sanatatii lanseaza idei si initiative se pot prelungi dincolo de 7 aprilie.

Rezistenta la agenti antimicrobieni - medicamente, esentiale in tratarea bolilor infectioase - devine o problemă tot mai presanta si ameninta omenirea cu intoarcerea la epoca pre-antibioticelor.

INFORMATIE PENTRU PUBLIC

Antibioticele sunt medicamente foarte valoroase în tratarea sau prevenirea tuturor infectiilor cauzate de bacterii. Nu este mai puţin adevărat, cu cat se folosesc mai mult, cu atat se dezvolta mai mult rezistenta bacteriilor la antibiotice. Acest lucru este firesc şi se întâmplă peste tot în lume, în special în cazul în care antibioticele sunt folosite excesiv sau nedecvat. Folosirea antibioticelor trebuie să fie echilibrata: trebuie utilizate numai cand sunt necesare din ratiuni terapeutice.

Ştiaţi că?

• O parte dintre motivele pentru abuzul de antibiotice este legata folosirea lor pentru a trata gripa si raceala. Virusurile, nu bacteriile, provoaca gripa, raceala precum si cele mai multe dureri de gat si bronsita, astfel ca utilizarea antibioticelor poate face mai mult rău decât bine, deoarece creste riscul ca o infecţie ulterioara sa poata rezista la tratamentul cu antibiotice. Mai mult, bacteriile rezistente la antibiotice pot infecta alte persoane si se pot raspandi dintr-un loc in altul sau de la o ţară la alta.
• Rezistenţa la antibiotice se raspandeste. Bacteriile rezistente pot fi transmise între oameni, între oameni si animale, intre animale şi mediu.
• Tratamentul infectiilor cauzate de bacterii rezistente necesită medicatie mai scumpa, durează mai mult şi poate implica internari mai lungi în spital. De exemplu, medicamentele folosite pentru tratarea tuberculozei multirezistente pot fi semnificativ mai scumpe decât medicamentele antituberculoză care sunt folosite în mod normal.
• În plus, antibioticele sunt folosite pentru a preveni infecţiile bacteriene, dar numai pentru motive specifice, de exemplu, în timpul şi la scurt timp după anumite interventii chirurgicale şi teste diagnostice, de exemplu când mini-dispozitive sunt introduse în corp. O astfel de utilizare preventiva durează de obicei doar 24 de ore.
• Antibioticele sunt de asemenea, utilizate în lanturile alimentare, mai ales ca acceleratori de creştere a animalelor de productie. Unele ţări permit această utilizare, interzisa insa in UE. Uneori, sunt utilizate cantităţi mai mari de antibiotice pentru animale decât pentru oameni. Rezistenţa apare si aici, ceea ce face problema mai grava: bacteriile rezistente se raspandesc din lanţul alimentar catre oameni, inclusiv în spitale şi clinici.
• Din păcate, noi antibiotice nu vor fi disponibile prea curand, deoarece cercetarea şi fabricarea de noi medicamente necesită investiţii foarte mari, care se vor face numai daca viitoarele incasari vor fi considerate profitabile pentru companiile farmaceutice.

Consecinte posibile:

În cazul în care folosirea nedecvata si abuzul de antibiotice nu sunt oprite, acestea ar putea deveni ineficiente cand vom avea nevoie de ele. Imaginaţi-vă ca medicul dumneavoastră vă informeaza că nu există nici un tratament pentru copilul sau pentru prietenul dvs, deoarece au o infecţie bacteriană pe care antibioticele nu o mai pot trata. Deja, 25 000 de persoane din UE, Islanda şi Norvegia mor în fiecare an din cauza infecţiilor bacteriene care nu raspund la antibiotice, mai ales in spitale. Societatea ar putea reveni la timpurile cand antibioticele nu erau disponibile, iar simple infecţii puteau însemna condamnare la moarte.

Bacteriile rezistente se dezvolta si se răspândesc rapid. Astăzi, unele bacterii sunt rezistente la agenti multipli, declansand infectii ce pun in pericol viata, precum cele afectand sistemul circulator sau pneumoniile potenţial netratabile. Mai mult, scaderea eficientei preventiei cu ajutorul antibioticelor ar putea face o serie de intervenţii medicale şi teste diagnostice de înaltă performanţă - cum ar fi artroscopia, înlocuirea de şold şi chirurgia colonului - imposibile, deoarece antibioticele nu ar putea proteja impotriva potentialelor infectii bacteriene. Rezistenţa la antibiotice reprezinta o problemă urgentă pentru toată lumea. Pentru a opri creşterea acesteia, fiecare are responsabilitatea de a folosi antibiotice numai când sunt necesare şi prescrise de un medic. Multe ţări din Regiunea Europeană a OMS au campanii de sensibilizare a publicului pentru a reduce utilizarea de antibiotice, care pot face diferenţa. Oricine poate contribui la gestionarea acestei probleme.

Ce puteti face?

• Nu cumpărati nicodata antibiotice fără reţetă de la medic.
• Nu aşteptati ca medicul sa prescrie antibiotice pentru orice infecţie. Virusurile cauzeaza multe infectii respiratorii, inclusiv răceala si şi gripa. Antibioticele vindeca doar infecţiile bacteriene; daca nu sunt potrivite afectiunii Dvs, nu aveţi nevoie de ele pentru ca va vor face mai vulnerabil în viitor.
• Dacă vă sunt prescrise antibiotice, luati-le exact aşa cum spune medicul sau farmacistul. Finalizati tratamentul prescris, chiar dacă vă simţiţi mai bine. In caz contrar, infecţia poate reveni. • Nu folosiţi nici un medicament care a fost prescris pentru o altă persoană sau alta afectiune.
• Încercaţi sa preveniti infecţiile. Spălaţi-vă mâinile în mod regulat şi încurajati-va familia şi colegii să facă acelaşi lucru.
• Prevenirea unor infecţii bacteriene prin vaccinare este un alt pas important. Agricultorii ar trebui să folosească antibiotice pentru animale numai atunci când sunt prescrise, iar nu ca acceleratori de creştere, intrucat rezistenţa bacteriana se poate răspândi.

De retinut

• Antibioticele nu sunt întotdeauna necesare.
• Utilizarea neadecvată si abuzul de antibiotice contribuie la Rezistenţa la antibiotice.
• Rezistenţa la antibiotice genereaza mai multa boala şi decese evitabile.
• Rezistenţa la antibiotice poate intoarce societatea la timpurile pre-antibioticelor când infecţiile obisnuite puteau ucide cu uşurinţă.
• Actioneaza azi ca sa poti vindeca si maine!

Definitii privind antibioticele si rezistenţa la antibiotice

Antibioticele reprezinta o subclasa de agenti antimicrobieni, activi numai impotriva bacteriilor, care pot fi derivati natural din bacterii sau fungi, sau sintetici. Stiintific, termenul “antibiotice” se refera numai la agenti antimicrobieni naturali, dar acest text utilizeaza termenul antibiotice pentru a desemna toate medicamentele si agentii folositi impotriva infectiilor bacteriene.

Aparitia rezistenţei la antibiotice este un fenomen biologic natural care survine cand se utilizeaza antibiotice. Rezistenţa la antibiotice rezulta din capacitatea bacteriilor de a rezista atacului cu antibiotice, care se poate dezvolta prin mutatii sau prin dobandirea de gene de rezistenta de la alte bacterii care sunt deja rezistente.

Promotorii principali ai Rezistenţa la antibiotice sunt uzul de antibiotice si mai cu seama abuzul de antibiotice (dar si uzul impropriu sau in doze prea mici) precum si raspandirea tulpinilor bacteriene deja rezistente sau a genelor care poarta informatia de rezistenta.