Ziua Internaţională a Sănătăţii Mentale - 10 octombrie

Federaţia Mondială a Sănătăţii Mentale” sărbătoreşte în fiecare an, începând cu anul 1992, în data de 10 octombrie, “Ziua Internaţională a Sănătăţii Mentale”.
Sănătatea mentală înseamnă mult mai mult decât absenţa bolii psihice. Atunci când vorbim despre fericire, pacea minţii, bucurie ori satisfacţie, ne referim de fapt la sănătatea mentală.
Sănătatea mentală este o parte a vieţii noastre, înseamnă modul în care oamenii se înţeleg în familie, la şcoală, la serviciu, la joacă, în comunitate cu semenii lor. Înseamnă modul în care fiecare îşi poate armoniza dorinţele, ambiţiile, capacităţile, idealurile, sentimentele şi conştiinţa pentru a putea face faţă cerinţelor vieţii.

Persoanele cu probleme psihice pot primi ajutor medical, fără prea mari costuri. Cu toate acestea, o mare parte dintre ei nu-l primesc. Mulţi suferă în tăcere, marginalizaţi de societate din cauza unor concepţii eronate. Nu este nici o justificare în a ignora, marginaliza şi exclude persoanele care suferă de asemenea boli. Este loc pentru toţi pe pământ. Un rol important în viaţa acestor bolnavi îl are medicul, dar nu înseamnă că toţi cei care au probleme de sănătate mentală ar trebui ţinuţi în sanatorii, departe de lumea civilizată. Este de datoria noastră să fim alături de ei şi să avem grijă ca respectivii bolnavi să se adreseze medicului. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine pentru ei, pentru noi toţi.

Toţi oamenii pot avea astfel de afecţiuni – copii, adolescenţi, tineri şi adulţi, bogaţi şi săraci. Aproximativ 1 din 5 copii (sub 16 ani) suferă de afecţiuni mentale medii şi severe, iar majoritatea nu sunt trataţi din cauza faptului că serviciile de Sănătate Mentală sunt destinate adulţilor.
Numărul persoanelor afectate de schizofrenie este de 7 milioane în ţările dezvoltate şi de 38 milioane în cele în curs de dezvoltare, iar în cazul epilepsiei raportul este similar (7,5 milioane şi respectiv 37,5 milioane).

Există tratamente şi cei care îi ingrijesc pe bolnavi pot fi asistaţi de specialişti. Schizofrenia este tratabilă, iar epilepticii descoperiţi la timp pot fi ajutaţi medical pentru a avea un control complet al
crizelor. Deasemenea, persoanele ce suferă de depresie pot fi ajutate pentru a reveni la o viaţă normală în cele mai multe din cazuri. Ajutorul poate fi acordat atât de medicii de familie şi asistenţii lor, precum şi de către specialişti (psihologi, psihiatri, neurologi şi lucrători sociali). Nu este suficient să ajutăm doar persoana bolnavă, ci şi familia (care este sistemul de suport principal) are nevoie de ajutor pentru a-şi conserva funcţiunile şi starea de bine.
Oamenii cu afecţiuni mintale pot exista în comunitate şi nu trebuie izolaţi sau restricţionaţi. Ca şi afecţiunile corpului, bolile neurologice şi bolile psihice au diferite grade de severitate: tranzitorii (probleme acute provocate de stres), periodice (caracterizate de acutizări urmate de perioade de depresii), continue şi agravate în timp (Alzheimer). Tratamentul trebuie să fie adecvat afecţiunii şi situaţiei sociale ale bolnavului.

Sănătatea mentală poate afecta viaţa de zi cu zi şi viitorul unei persoane tinere. De exemplu, învăţatul, relaţiile cu ceilalţi şi sănătatea fizică pot fi afectate de problemele sănătăţii mentale.
Există mulţi factori de mediu care pot favoriza apariţia problemelor de sănătate mentală, cum ar fi: expunerea la un mediu toxic, cu nivel ridicat de poluare, expunerea la violenţă (abuz fizic, sexual, violenţă verbală sau emoţională), stresul legat de sărăcie, discriminare sau alte lipsuri, pierderea unei persoane importante în viaţa tînărului, fie prin moarte, divorţ sau ruperea unei relaţii, etc.

Familia, şcoala şi comunitatea trebuie să înveţe cum să lucreze împreună pentru a asigura un mediu sănătos, sigur şi încurajator pentru asemenea adolescenţi.
Dacă există o urmă de îngrijorare referitoare la sănătatea mentală a unui adolescent, este foarte important să se apeleze la un specialist cât mai repede posibil!
Mulţi dintre tinerii cu probleme de sănătate mentală care au nevoie de ajutor, nu îl primesc. Cel mai adesea, problemele de sănătate mentală ale adolescenţilor nu sunt recunoscute şi ajutorul adecvat nu poate fi oferit.

Informaţiile corecte despre problemele de sănătate mentală ale adolescenţilor nu sunt cunoscute chiar de mulţi oameni care lucrează cu ei. Pe lângă aceasta, din păcate, nu există servicii de sănătate mentală specializate pentru adolescenţi în fiecare comunitate.

Promovarea sănătăţii mentale presupune studiul cauzelor, al dinamicii tulburărilor şi bolilor mintale şi, implicit, instituirea măsurilor de combatere şi prevenire.
Succesul acestor măsuri depinde de: nivelul de dezvoltare socială; capacităţile organizatorice şi funcţionale ale unităţilor medicale; sistemul educaţional; implicarea familiei, a comunităţii, gradul de colaborare dintre ele. Nu există sănătate fără sănătate mentală.

(Sursa: www.phoenixmission.org)