Săptămâna Europeană de Vaccinare – 21-27 aprilie 2012

Să prevenim, să protejăm, să ne vaccinăm!

În perioada 21-27 aprilie 2012, în România se va desfăşura campania “Săptămâna Europeană de Vaccinare”. Săptămâna Europeană a Vaccinării este o iniţiativă în Regiunea Europeană OMS şi este coordonată de către biroul regional al OMS. Scopul principal al campaniei “Săptămâna Europeană de Vaccinare” este acela de a conştientiza importanţa vaccinărilor.

Scurt istoric

• Ideea unei Săptămâni Europene a Vaccinării (SEV)  a inceput în 2004, ca o consecinţă a eforturilor  de a contracara stagnarea programelor de imunizare, în contextul izbucnirilor sporadice dar importante de rujeola în mai multe ţări din Regiunea europeană OMS.
• În octombrie 2005 un grup de 9 state membre a  întreprins cu sprijinul EURO-OMS activităţi de conştientizare a factorilor de decizie din sănătate, a personalului medical şi a părinţilor, în privinţa importanţei  a vaccinării.
• Rezultatele campaniilor pilot din 2005 au condus la instituirea SEV ca un eveniment anual celebrat în toate ţările Regiunii Euro-OMS începând cu 2006.
• Date recente privind situaţia imunizărilor în regiunea Euro-OMS au arătat că, în ciuda progreselor substanţiale, există încă afecţiuni, grupuri şi subregiuni pentru care vaccinarea nu atinge acoperirea necesară.

Scopul

Combaterea percepţiilor greşite ale populaţiei şi personalului medical care au ca rezultat comportamente ce determină o acoperire vaccinală deficitară şi (re) apariţia unor boli infecţioase.

Obiective

• Creşterea nivelului educaţional şi de informare al grupurilor ţintă în scopul asigurării unui nivel optim de acoperire vaccinală a tuturor grupurilor populaţionale;
• Creşterea nivelului încrederii populaţiei privind siguranţa vaccinurilor şi creşterea ratei de acceptare a vaccinării;
• Evaluarea la nivel judeţean a măsurilor pentru prevenirea epidemiilor de rujeolă şi rubeolă în 2011 şi elaborarea de planuri de acţiune pentru prevenţie în viitor;

Mesaje

• Vaccinarea reprezintă un instrument puternic de prevenire a unor boli grave cu condiția unui efort susținut de menținere a acoperirii la un nivel înalt în fiecare grup al populației.
• După decenii de “uitare” a unor boli, datorită progreselor vaccinării, teama de îmbolnăvire tinde să fie înlocuită de teama de vaccinare.
• Percepțiile greșite ale unor populații, care nu s-au mai confruntat zeci de ani cu ravagiile unor boli controlate/eradicate  prin vaccinare, amenință acoperirea vaccinală și conduc la reapariția îmbolnăvirilor.
• Bolile infecţioase pot fi controlate şi eliminate.
• Imunizarea este un drept fundamental şi o componentă strategică a  programelor naţionale de sănătate.
• Imunizarea salvează vieţi.
• Imunizarea este cost-eficientă.
• Sănătatea populaţiei la toate grupele de vârstă depinde de mecanisme de imunizare sigure, eficiente şi necostisitoare.

Date şi fapte la nivel global OMS

• Progresele în domeniul sănătăţii înregistrate în ultimele decenii sunt repartizate inegal. De exemplu, mortalitatea infantilă este de 17,68 decese la 1000 de născuţi vii în republicile din Asia Centrală, în comparaţie cu 3,79  decese la 1000 de născuţi în UE (cf. European Health for All database 2010).
• Conform estimărilor OMS 2009, imunizarea salvează anual mai mult de 3 milioane de vieţi în întreaga lume şi protejeaza multe alte milioane de persoane faţă de boli şi dizabilităţi pe parcursul vieţii.
• Scăderea recentă a acoperirii vaccinale - cauzată paradoxal de progresele imunizării şi dispariţia flagelului reprezentat altădată de bolile infecţioase -  a fost urmată de reapariția rujeolei, varicelei, tusei convulsive, difteriei și a rubeolei.

Situaţia în România 2010 – 2011

• România dispune de un program naţional de imunizare, cu acoperire vaccinală raportată în 2010 după cum urmează: MCV - 95 % (96% în 2009), Pol 3 -96% (96%), DTP 3 - 97% (97%), HepB3 98% (95%) şi BCG şi DTP1- 99% (99%). Faţă de 2009 acoperirea s-a ameliorat pentru HepB3, înregistrează o tendinţă de scădere pentru MCV,  iar în rest este staţionară
• În privinţa majoritatii bolilor prevenibile prin vaccinare, situaţia este staţionară sau îmbunătăţită cu excepţia hepatitei A (2009: 3258 ; 2010: 3493 cazuri) şi a tusei convulsive (2009: 10; 2010: 29; 2011: 86 cazuri) .
• Excepţii importante fac rujeola si rubeola, în regiunea EURO-OMS în 2010 – 2011.
• Astfel in 2011 s-au confirmat in laborator 1823 cazuri de rujeolă din 4239 cazuri           suspecte, comparativ  cu 193 cazuri confirmate in 2010 
• In privinţa rubeolei, faţă de 351 cazuri confirmate in 2010 , in 2011 au fost        confirmate in laborator 578 de cazuri din 3494 cazuri suspecte .
• Acoperirea vaccinală suboptimală este înregistrată la comunităţile rroma în care 25% dintre minorii rromi nu primiseră niciun fel de vaccin în 2009.

Vaccinarea este o metodă de imunizare activă, profilactică, împotriva unor boli, prin inocularea unui vaccin. Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu proprietăţi antigenice,  care declanşează apariţia răspunsului imun la organismele supuse vaccinării. Protecţia imunologică se instalează după interval de timp variabil de la inoculare (săptămâni, luni), în funcţie de vaccin, şi este de lungă durată (ani). Vaccinarea şi termenul de vaccin au fost introduse în medicină de medicul generalist englez Edward Jenner, în anul 1796, cu ocazia descoperirii primului vaccin, împotriva variolei. În prezent toate ţările şi-au elaborat propriile scheme naţionale de vaccinare împotriva bolilor infecţioase. În România, vaccinarea copiilor începe de la vârsta de 2 ore, cu administrarea primei doze de vaccin împotriva hepatitei B.

Vaccinoprofilaxia se poate realiza:

• în cadru organizat, prin campanii de vaccinare înscrise în programele obligatorii de imunizare din fiecare ţară
• în situaţia declanşării unor focare infecto-contagioase ale căror boli beneficiază de un vaccin corespunzător
• opţional, pentru profilaxia bolilor pentru care există vaccin specific, dar care nu este inclus în programele obligatorii de imunizare.