Ziua Mondială a Alimentaţiei - 16 octombrie

Dacă 16 octombrie reprezintă Ziua Mondială a Alimentaţiei, fiecare zi a anului ar trebui să reprezinte pentru noi o zi a alimentaţiei sănătoase. Semnificaţiile acestei zile sunt multiple, ele fiind revalorificate şi imbogăţite o dată cu fiecare sărbătorire şi aducere a evenimentului în actualitate. Anual, la această dată, Ziua Internaţională a Alimentaţiei este sărbătorită şi in România. Sigur, scopul marcării acestei importante zile este tocmai focusarea atenţiei asupra urgenţei şi importanţei problemelor legate de populaţie. Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale de pe glob.

Calitatea alimentaţiei zilnice reprezintă unul dintre importantele principii de respectat alături de toate celelalte care concură la trăirea unei vieţi frumoase şi sănătoase pentru fiecare dintre noi.

O alimentaţie sănătoasă înseamnă consumarea a diferite alimente aparţinând grupurilor alimentare de bază: proteine, precum carnea, ouăle şi legumele; lactate; fructe şi legume; cereale, precum pâinea şi pastele făinoase; grăsimi şi dulciuri. O dietă sănătoasă necesită un plan, un scop, precum şi efortul de a include în mese o varietate de alimente. Trebuie acordată atenţie atât la cantitatea de alimente ingerată, cât şi la grupele alimentare din care acestea fac parte. Nu este necesar să se consume zilnic o cantitate minimă de alimente din fiecare grup alimentar, ci să se ingereze cantitatea recomandată de-a lungul unei săptămâni. Cateva mici schimbări sunt suficiente pentru a echilibra dieta.

Dacă s-a neglijat consumul de fructe şi legume proaspete, atunci includerea acestora în gustările zilnice este necesară. Numai o jumătate de cană de legume gătite sau un bol de salată verde contează pentru o masă. Consumarea unei ceşti de suc de roşii, adăugarea de spanac sau fasole boabe la sandwich-ul zilnic, consumarea de paste făinoase cu sos de tomate, sunt doar câteva dintre modalitatile în care se pot servi legumele. Noile recomandări ale dieteticienilor susţin consumarea a 2 boluri de fructe şi 2 boluri şi
jumătate de legume pe zi. De exemplu, într-o săptămână se poate stabili ca scop înlocuirea cartofilor prăjiţi cu salată, a pizzei cu legume şi consumarea zilnică a unui iaurt. O dietă sănătoasă poate reduce riscul de apariţie a unor boli.

O dietă cu un conţinut scăzut în grăsimi (cereale, fructe, legume, produse lactate degresate) poate reduce riscul apariţiei bolilor cardiace, a hipertensiunii arteriale, bolilor degenerative cerebrale, accidentelor vasculare cerebrale şi a diabetului zaharat; poate de asemenea preveni apariţia anumitor forme de cancer Limitarea consumului de grăsimi saturate, care se găsesc în carnea grasă, brânză, smântână, unt, poate reduce nivelul de colesterol şi riscul de apariţie a bolilor cardiace şi a hipertensiunii arteriale Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi monosaturate, precum uleiurile de măsline sau rapiţă, ajută la scăderea colesterolului “rău” (LDL) Acizii omega-3 şi omega-6 ce se găsesc în grăsimile polinesaturate (în alimente precum peştele, nucile, boabele de soia şi in) au un efect protectiv împotriva bolilor cardiace.

Eliminarea sau reducerea acizilor “trans-fatty” care se găsesc în uleiurile hidrogenate (de exemplu uleiurile parţial hidrogenate) poate ajuta la scăderea nivelului colesterolului.

O dietă bogată în fructe şi legume furnizează antioxidanţii necesari (precum beta-carotenul sau vitaminele C si E) şi protejează organismul de distrugerile produse de radicalii liberi de oxigen, reducând astfel riscul apariţiei bolilor cardiace, a cancerului şi a hipertensiunii arteriale. Adoptarea unei diete sănătoase nu înseamnă regim alimentar; reprezintă o metodă de a îmbunătăţi sănătatea.